Tu blog-uiesti, el blog-uieste...

07.10.2008
in IT&C
Scris de Cristina Ghiban, citiri: 2091

Mare imi este mirarea de fiecare data cand descopar cate o noua moda in randul oamenilor. Adesea ma intreb de unde vine de fapt acest impuls de a face ce fac si ceilalti, anihiland total dorinta de a fi diferit. A devenit asadar o moda printre utilizatorii de internet de toate categoriile, sa aiba un blog.. Ai, n-ai ce spune, scrii sau nu bine, nu conteaza prea mult. Important e sa ai blog.

In acest context afirmatia recent auzita la televizor cum ca "X blog-uieste in fiecare zi" m-a facut sa ma apuc sa studiez blogosfera in speranta ca ii voi intelege intr-un final rostul.

Cuvantul in sine isi are originea in limba engleza evident, fiind o prescurtare a denumirii de "web log". Ce inseamna el de fapt? Un site, adminstrat de cele mai multe ori de o singura persoana si gazduit de un domeniu gratuit. Caracteristica principala a acetui tip de web site-uri este astfel doza ridicata de subiectivism, pe un blog putandu-se regasi teme din cele mai variate, in concordanta cu preferintele detinatorului sau cu evenimentele care i se petrec acestuia in viata curenta. De fapt, multi au ajuns chiar sa considere blog-ul ca pe un fel de jurnal online in care fie isi impartasesc cititorilor ocazionali impresii de viata fie ca relateaza evenimente asa zis importante. Cea mai mare parte a blogurilor sunt asadar textuale, insa exista si din ce in ce mai multe care isi reorienteaza scopurile, cuprinzand clipuri, fotografii, muzica sau orice altceva pare a-l face mai atractiv.

Dincolo de aspectul pur distractiv pe care un astfel de website il poate oferi pasionatilor si apropiatilor acestora, evident principalii vizitatori ai unui blog, sunt insa cateva elemente care fac bloggingul o indeletnicire nu tocmai de apreciat.

In primul rand, a scrie orice si despre oricine e un fapt frecvent intalnit pe bloguri. Fara a poseda minime cunostinte jurnalistice, si cu atat mai putin talent, exista bloggeri care reusesc sa uimeasca prin neindemanarea cu care trateaza subiecte de interesc general. Desigur, cel mai adesea masca anonimatului este cea care le permite sa arunce cu noroi in orice si oricine, valorizand in acelasi timp kitchul sau stupizenia de-a dreptul. Nu spun ca dreptul la opinie nu ar fi garantat de legile democratice, insa de multe ori, acestor opinii le lispeste coerenta unei pagini de ziar sau a unei parerei documentate, cu toate ca poate Google le indexeaza mai sus decat publicatiile cu adevarat serioase, iar a citi o pagina de blog devine o pierdere imensa de timp.

In al doilea rand, pseudo - jurnalismul practicat de bloggeri a capatat proportii din ce in ce mai periculoase pentru cultura omenirii. Astfel, deunazi am putut auzi cu stupoare faptul ca unii bloggeri se considera chiar scriitori, acordandu-si pana si premii similare celor din lumea literaturii. Sau, daca nu se considera ei insisi, atunci cu siguranta se gasesc altii care sa le preamareasca talentele "pseudo-literare" manifestate online si chiar sa le ofere premii de mii de dolari.

E cazul unui militar american aflat in Irak, premiat de curand pentru "opera" scrisa pe parcursul sederii in razboi. De fapt, ideea de a transforma bloggerii in scriitori si repectiv blogurile lor in carti, nu e una noua, si insasi existenta unui premiu Blooker (dupa celebrul premiu literar britanic Booker Prize) denota faptul ca intentiile sunt acelea de a transforma bloggingul in noua literatura.

Ca un iubitor de literatura autentica insa, nu poti sa nu ramai cel putin socat de initativele erei tehnologice. Daca pana mai ieri, literatura parea inca a fi un spatiu protejat, in care cultura se mai mentinea, chiar si firava, iata ca sansele ei de supravietuire scad pe zi ce trece. O data cu inventarea verbului "a blogui", "a scrie" pare a deveni o indeletnicire veche, pe cale de a fi uitata. Eu totusi NU bloguiesc.